Ghid de servire a vinului

Tu tii cont de reguli cand servesti vinul?

Vinul este arta, este prezent in cultura mapamondului in fiecare tara, face parte din istoria fiecarui popor. Cea mai veche atestare a productiei de vin se regaseste pe meleagurile Georgiei si Iranului in jurul anului 6000 i.e.n., insa exista dezbateri cum ca teritoriul Greciei ar fi fost prima zona viticola productiva. Exista chiar un raport al arheologilor care indica faptul ca prin 7000 i.e.n. chinezii faceau bauturi alcoolice fermentate din orez si struguri. De-a lungul timpului vinul a capatat o notorietatea extraordinara, cu atat mai mult cu cat era acceptat de biserica, si calugarii francezi erau cei care produceau cele mai bune vinuri din lume, depozitandu-l in pesteri pentru a-l lasa la invechit.
Vinul are destul de multe reguli, mai ales cand vorbim de productie, dar si de asortarea lui la felul de mancare potrivit. Mai jos iti oferim un ghid in acest sens, iti vom povesti care sunt felurile de mancare care merg cu vinul rosu si cele care merg cu vinul alb, alcatuind in acelasi timp un glosar de soiuri de vin, apoi vom invata despre temperatura la care vinul trebuie servit si paharele recomandate, sfaturi care iti vor veni in ajutor oricand vei vrea sa impresionezi cu o masa eleganta.
Inainte de a intra in detalii, trebuie sa retii doua reguli generale, care au trecut testul timpului in ceea ce priveste vinul:

1. Asorteaza vinul rosu la carnea rosie (porc, vita) si vinul alb la peste si carne de pasare.
2. Uita de prima regula cand preferinta personala este mai importanta. Vinul are capacitatea de a se potrivi la orice fel de mancare. Regulile de asortare stricte exista pentru a excela gustul mancarii si savoarea vinului.

VINUL ROSU

Vinul rosu vine in diferite nuante, si este mult mai puternic decat cel alb. Astfel, putem sa admiram soiuri de vin de un rosu purpuriu, rosu sangeriu sau rosu curat si intens. Curiozitatea sta in faptul ca nuanta de rosu a vinului provine din pigmentii localizati in exocarp, coaja strugurelui nu in miez si culoarea lui depinde atat de procesul de vinificare - de timpul in care mustul sta in contact cu coaja, proces numit macerare, de cantitatea de acizi din vin cat si de calitatea butoaielor.

Iata cele mai importante soiuri de vin rosu si felurile de mancare care se asorteaza cel mai bine cu ele:
Barbera - este un vin rosu care provine din Italia, cu accente pamantii fara prea multe arome. Se asorteaza cel mai bine cu antipaste, carpaccio, mezeluri, paste cu sos de tomate sau legume, pizza, carne de iepure, carnati de vita, musaca.
Cabernet Franc - provine din rosu de Bordeaux si este varul Cabernetului Sauvignon, avand o aroma de cirese si fructe de padure cu note cretate. Se asorteaza cel mai bine cu pateuri si mancaruri pe baza de cous-cous.

Cabernet Sauvignon - regele vinurilor rosii, acest vin s-a nascut pe meleagurile din Bordeaux. Un picut aspru la tinerete, are capacitatea ca la maturitate sa nasca arome uimitoare. Savoarea lui este complimentat si complimenteaza orice carne la gratar (pasare, vita, rata, miel) sau in mancaruri mai complexe, ciupercile, branza de capra si de oaie, ciocolata si fructele de padure.
Malbec - alt vin care provine din Bordeaux, dar pe care il gasim produs si in zone precum Valea Loarei, Cahors, zonele mediteraneene si California, dar si in Argentina. Strugurele are o aroma delicata, fructata, cu nuante de prune si fructe de padure. Se asorteaza cel mai bine cu mancarurile pe baza de carne rosie.
Merlot - desi initial era un soi de struguri de amestec, in ultimii 20 de ani a capatat prorpia lui identitate. Are arome ierbale si fructate, similare cu cele ale Cabernetului, si este complimentat de aceleasi feluri de mancare, la care se mai adauga si carnea de peste, in special de ton, dar si mancarea chinezeasca puternic condimentata.
Pinot Noir - este cel mai seducator vin rosu, fiind simbol al acestuia. Mai delicat decat Cabernetul, acesta are o bogatie si o intensitate a gustului deosebita si un aspect ca de catifea. Se asorteaza excelent cu pestele, mai ales somonul, cu fructele de mare, cu preparate pe baza de carne de pasare, oaie, produse vanatoresti, foie gras, si toate tipurile de branza.
Syrah - un soi de struguri care s-a nascut in Côte Rôtie din Franta, Syrah produce un vin foarte aromat, cu accente carnale, afumate, condimentate si piperate. Vinurile mai usoare se asorteaza cu preparatele de bistro, insa cele mai puternice acompanieaza perfect preparate pe baza de carne de miel si vanat si branzeturile frantuzesti.
Zinfandel - un amestec de soi italian cu soi croat, acest vin are nuante piperate, musculate si taioase. Se potriveste cel mai bien cu sosurile de tomate si pastele, cu pizza, curry si branzeturi uscate.

VINUL ALB

Delicat sau puternic precum un gladiator, vinul alb se asorteaza cel mai bine cu preparate usoare pe baza de carne de pui, peste sau curcan. Insa poti sa servesti un Riesling dulce cu un preparat foarte condimentat sau un Vin Gris cu un preparat mexican iute. Desi nu sunt la fel de complexe precum soiurile de vin rosu, vinurile albe pot sa alinte papilele gustative la fel de bine, daca sunt asortate preparatului potrivit.

Chardonnay - cel mai popular vin alb, este fructat, rece si usor de baut. Producatorii sunt impartiti in doua, cei care evidentieaza aroma fructata si cei care insista si pe aroma aspra de butoi, care ii ofer un gust mai untos. Este gustos asociat oricarui preparat pe baza de branza, oua, peste sau pasare, fructe de mare, salate de paste, preparate tailandeze si mexicane.
Chenin Blanc - este o varietate de struguri care produce vinuri uscate, cu arome fructate si dulci. Provin de pe Valea Loarei din Franta, mai precis Muntele Chenin din Tourraine. Se asorteaza excelent cu branzeturile si salatele, cu fructele de mare si mezelurile crud-uscate.
Pinot Blanc - ca si fratele sau rosu, si acest soi de vin este seducator si se potriveste foarte bine cu foarte multe feluri de mancare. Dintre fructele de mare, crevetii si scoicile, pestele afumat si stridiile sunt cele care il complimenteaza cel mai bine. Dar la fel de bine se potriveste si cu pastele cu crema de branza, cu legume, cruditati, prosciutto, salata de pui, preparatele chinezesti sau mexicane.

Pinot Grigio/Gris - provine din Italia si este un vin cu un buchet floral si bogat, avand nuante de un alb-gri-portocaliu, in fucntie de aciditatea lui. Poate fi usor aspru si acid, dar dulce. Se potriveste cel mai bine cu preparatele pe baza de somon, scoici, stridii, antipaste si preparate chinezesti condimentate.
Riesling - un alt vin aromat care este foarte popular, Rieslingul provine din Alsacia si poate sa fie o varianta mai proaspata pentru Chardonnay/Sauvignon Blanc. Mai putin condimentat, acest vin se bazeaza pe aromele sale subtile. Se potriveste excelent cu preparate pe baza de pui, peste alb, peste afumat, fructe de mare, pateuri, preparate tailandeze, mexicane si chinezesti. La un Riesling dry merg bine salatele de paste, preparatele din iepure, carnatii, pe cand la un Riesling semi-dry mezelurile, prosciutto, sparanghelul, curry si sushi sunt mai potrivite.
Sauvignon Blanc - despre el se spune ca este Chardonnayul saracului. Este produs in mod similar insa cu reducere la jumatate a costurilor. Acest vin are numeroase identitati in aroma, care varieaza de la un vin alb, ierbal si curat la un vin mai plin, conturat de butoaiele de stejar. Isi face excelent treaba daca este asortat la arome puternice precum branza de capra sau salata de ridiche neagra. Insa se potriveste si cu preparate pe baza de peste, fructe de mare, paste cu fructe de mare, salata de paste, salata Nicoise, sparanghel, foie gras, curry.
Viognier - cel mai aclamat vin alb de pe taramuri franceze, Viognier este un vin extrem de aromat, cu o gama de arome ce poate include note de piersica, caisa, nectarine, lichee, mosc si note florale. Fiind foarte aromat este mai greu de asortat cu mancarea, insa se completeaza bine cu homarul, crabul si pestele, dar si cu paste cu legume.

TEMPERATURA DE SERVIRE A VINULUI

Majoritatea oamenilor cred ca vinul, mai ales cel rosu, trebuie servit la temperatura camerei. Insa aceasta expresie s-a dezvoltat pe baza locului de depozitare - pivnita, care are o temperatura normala de 8 grade Celsius.
Vinurile albe mai delicate trebuie servite la o temperatura minima de 7 grade Celsius, daca sunt mai reci de atat, aroma lor va fi diminuata.
Vinurile albe mai puternice, cu un buchet foarte bogat si vinurile rosii mai delicate trebuie servite la o temperatura de 10 grade Celsius.
Vinurile rosii cu un buchet complex trebuie servite la o temperatura de 15 grade Celsius, o temperatura mai scazuta de atat, mai ales in cazul lor, ofera un gust neplacut, usor iute.
Regula: Tine intodeauna paharul de picior, nu de cupa. Astfel, daca vinul este servit al temperatura potrivita, risti sa il incalzesti pra mult cu mana pe cupa si sa ii deteriorezi gustul.

PAHARELE PENTRU SERVIREA VINULUI

Gustul vinului poate fi influentat chiar si de forma paharului si, bineinteles, si aici exista cateva reguli, daca vrei cu adevarat sa impresionezi.
Vinul rosu se serveste in pahare caracterizate de cupa rotunda si plina care creste rata de oxidare, si automat sculpteaza savoarea complexa a acestuia. Exista doua tipuri de pahare de vin rosu:

Paharul Bordeaux, care este destinat vinurilor puternice si foarte aromate, directionand vinul spre baza gurii	Paharul Burgundy, care este destinat vinurilor rosii cu o savoare mai delicata, directionand vinul pe varful limbii

Vinul alb poate fi servit in pahare foarte variate ca forma si marime, de la cupa de sampanie ingusta si delicata la paharele late folosite pentru Chardonnay. Se aplica aceeasi regula: pahare mai pline pentru vinurile puternice si pahare mai inalte si mai inguste pentru vinurile mai delicate. Diferenta dintre paharele de vin rosu si cele de vin alb, este ca acestea din urma au gura mai ingusta pentru ca vinurile albe se oxideaza mai repede.

CLASIFICARI

Exista cateva reguli si norme care clasifica tipurile de vin, ele fiind cele care deosebesc si disting calitatea. Astfel, vinurile pot fi clasificate pe zone, multe zone castigand un renume international deosebit in productia de vin. Cele mai recunoscute sunt Bordeaux, Rioja, Chianti, Toscana in Europa, dar si Napa Valley in California, Barossa Valley in Australia, Central Valley in Chile, Vale dos Vinhedos in Brazilia. Vinurile pot fi clasificate si dupa soiul vitei de vie (Pinot Noir, Merlot, etc.). Franta este cea care a impus o clasificare a calitatii, incepand cu cea mai de jos - Vin de Table (vin de masa), apoi Appellation d'Origine Vin Délimité de Qualité Supérieure (AOVDQS) si cea mai de sus Appellation d'Origine Contrôlée (AOC).










sursa:
http://www.divahair.ro/lux/ghid_de_bune_maniere:_reguli_de_servire_a_vinului!